Artrita este o boală care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Poate apărea la orice vârstă - pentru unii oameni, artrita este pur și simplu un disconfort, dar pentru alții poate cauza limitări semnificative în mișcare și calitatea vieții.

Artrita nu este doar o boală a persoanelor în vârstă, așa cum se crede adesea. De asemenea, poate afecta tinerii, chiar și copiii, ca urmare a bolilor autoimune, a predispoziției genetice sau a altor factori.

 

Simptomele sale pot apărea treptat și adesea trec neobservate la început. Acest lucru poate duce la diagnosticare întârziată și la un tratament mai dificil.

 

1. Ce este Artrita?

 

Artrita nu este o singură boală, ci un termen care cuprinde un grup de peste 100 de afecțiuni diferite care afectează articulațiile și țesuturile din jur. Acest lucru o face una dintre cele mai complexe și diverse afecțiuni medicale, necesitând o abordare personalizată pentru diagnostic și tratament.

Artrita poate afecta orice articulație din corpul uman - de la articulațiile mici ale degetelor până la articulațiile mari, cum ar fi cele ale genunchilor și șoldurilor.

 

Artrita poate afecta alte părți ale corpului, în afară de articulații. Unele forme de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă sau artrita psoriazică, pot afecta organe precum pielea, ochii, inima sau plămânii.

 

Artrita nu este întotdeauna rezultatul îmbătrânirii sau al uzurii mecanice a articulațiilor. Poate fi cauzată de o varietate de factori - inflamație, uzură mecanică, infecții sau reacții autoimune.

 

2. Tipuri de artrită

 

Termenul de artrită cuprinde multe afecțiuni diferite, fiecare având propriile mecanisme unice de dezvoltare, simptome și impact asupra organismului.

 

Osteoartrita

Osteoartrita, cunoscută și sub denumirea de „artrita de uzură”, este cel mai frecvent tip. Cartilajul care acoperă capetele oaselor din articulații se uzează în timp - acest lucru duce la frecare între oase care provoacă durere, rigiditate și umflare.

Afectează adesea articulațiile care suportă greutăți, cum ar fi genunchii, șoldurile și coloana vertebrală. În cazuri avansate, se pot dezvolta pinteni osoși (osteofite), limitând și mai mult mișcarea.

 

Artrita reumatoidă

Artrita reumatoidă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă țesuturile articulațiilor. Nu numai că provoacă inflamație și durere, dar poate duce și la deformarea articulațiilor.

Spre deosebire de osteoartrita, acest tip de artrită începe adesea la o vârstă mai fragedă și poate afecta mai multe articulații simetric. Alte organe, cum ar fi plămânii, ochii și inima sunt adesea afectate.

 

Gută

Guta este un tip de artrită cauzată de acumularea de acid uric în organism. Cristalele de acid uric se depun în articulații, cel mai adesea la baza degetului mare, provocând atacuri bruște și extrem de dureroase.

Este adesea asociat cu o dietă bogată în carne roșie, fructe de mare și alcool, precum și cu tulburări metabolice precum obezitatea și diabetul.

 

Gută

 

Artrita psoriazică

Acest tip de artrită este legat de boala de piele psoriazis. Pe lângă articulații, afectează și pielea, provocând pete roșii și solzoase.

Artrita psoriazică poate afecta atât articulațiile mici (cum ar fi cele de la degete), cât și articulațiile mari (cum ar fi genunchii). Umflarea degetelor (așa-numitele „degete de cârnați”) este un simptom vizual caracteristic al afecțiunii.

 

Artrita reactivă

Artrita reactivă este o afecțiune care apare după o infecție, cel mai adesea a sistemului genito-urinar sau gastrointestinal. Simptomele includ dureri articulare, inflamație a tendonului și uneori ochi roșii (conjunctivită). Articulațiile afectate sunt adesea asimetrice, iar afecțiunea poate fi temporară sau cronică.

 

Spondilita anchilozantă

Spondilita anchilozantă este o artrită inflamatorie cronică care afectează coloana vertebrală. Provoacă durere și rigiditate în partea inferioară a spatelui și a pelvisului și, în cazuri mai severe, poate duce la fuziunea vertebrelor, ceea ce reduce semnificativ mobilitatea.

 

Artrita juvenila

Acesta este un tip de artrită care afectează copiii sub 16 ani. Principalele simptome sunt inflamația, umflarea, durerea și pot fi însoțite de simptome suplimentare, cum ar fi febră și erupții cutanate.

Artrita juvenilă poate avea diferite forme - sistemică, oligoarticulară (care afectează un număr mic de articulații) și poliarticulară (care afectează mai multe articulații).

 

Fiecare tip de artrită are propriile caracteristici specifice, dar toate necesită un diagnostic în timp util și un tratament adecvat. Uneori, pacienții pot avea o combinație de diferite tipuri de artrită, ceea ce face boala și mai complicat de gestionat.

 

3. Care sunt principalele simptome ale artritei?

 

Pe lângă semnele principale, cum ar fi durerea, umflarea și rigiditatea, artrita este adesea însoțită de simptome mai complexe și mai specifice care pot complica diagnosticul.

 

1. Dureri articulare

 

Durerea este cel mai frecvent simptom al artritei. Poate fi:

  • Acută sau cronică - la început durerea este adesea episodică dar în timp poate deveni constantă;
  • Localizat sau răspândit - unii oameni suferă de durere la o articulație, în timp ce la alții poate afecta mai multe articulații în același timp;
  • Înrăutățire odată cu mișcarea - în osteoartrită durerea crește de obicei odată cu activitatea fizică, în timp ce în formele inflamatorii precum poliartrita reumatoidă durerea este adesea mai accentuată la odihnă.

 

2. Umflare și roșeață

 

Umflarea este rezultatul inflamației articulației. Poate fi însoțită de roșeață și o senzație de căldură în jurul zonei afectate. Aceste simptome sunt deosebit de pronunțate în tipurile inflamatorii de artrită, cum ar fi guta și artrita reumatoidă.

  • Periodic sau constant - în gută, umflarea poate apărea în crize, în timp ce în formele cronice de Artrită este constantă;
  • Intensitate - unele tipuri de artrită, cum ar fi artrita septică, provoacă umflături extrem de severe care limitează mișcarea.

 

3. Rigiditatea articulațiilor

 

Rigiditatea articulațiilor este un alt simptom comun. Se observă mai ales dimineața sau după o perioadă lungă de odihnă.

  • Rigiditatea matinală - caracteristică poliartritei reumatoide, rigiditatea matinală poate dura de la câteva minute până la câteva ore;
  • După odihnă - rigiditatea după stat sau culcat este frecventă în osteoartrita și spondilita anchilozantă.

 

Rigiditatea articulațiilor

 

4. Mobilitate articulară redusă

 

Pe măsură ce artrita progresează, mobilitatea articulațiilor scade. Persoanele afectate pot întâmpina dificultăți în efectuarea activităților zilnice, cum ar fi:

  • Deschiderea borcanelor;
  • Urcarea scarilor;
  • Mersul sau ridicarea de pe scaun.

 

Această scădere a intervalului de mișcare este adesea rezultatul unei combinații de durere, inflamație și daune structurale.

 

5. Deformarea articulației

 

În cazurile mai severe și mai avansate, artrita poate duce la deformări vizibile ale articulațiilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru artrita reumatoidă și artrita psoriazică.

  • Deformarea degetelor - articulațiile mâinilor pot deveni distorsionate, ceea ce împiedică semnificativ mișcările fine;
  • Noduli și noduli - unele forme de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă, pot determina formarea de noduli reumatoizi în jurul articulațiilor.

 

6. Simptome sistemice

 

În unele cazuri, artrita afectează nu numai articulațiile, ci întregul corp. Aceasta poate include:

  • Oboseala - durerea persistenta si inflamatia pot duce la o senzatie de epuizare;
  • Febra - un simptom comun in tipurile inflamatorii de artrita, in special artrita reactiva si artrita septica;
  • Pierderea poftei de mâncare și a greutății - inflamația sistemică poate afecta metabolismul și apetitul.

 

4. Cum apare artrita? Principalele cauze și factori de risc

 

Artrita poate fi cauzată de mai mulți factori care interacționează într-un mod complex. Ele pot fi genetice, de mediu, mecanice sau legate de stilul de viață.

 

Predispoziție genetică

Predispoziția genetică joacă un rol important în dezvoltarea unor tipuri de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă, guta și spondilita anchilozantă.

 

Vârsta avansată

Pe măsură ce îmbătrânești, probabilitatea de a dezvolta artrită crește.

 

Leziuni articulare sau traumatisme

Leziunile articulare pot cauza artrita să se dezvolte chiar și la ani după ce apar.

 

Boli autoimune

În formele autoimune de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă și lupusul, sistemul imunitar își atacă propriile țesuturi inclusiv articulațiile, ducând la inflamație, durere și leziuni.

 

Infecții

Bacteriile, virușii sau ciupercile pot provoca inflamații la nivelul articulațiilor, atacând direct țesutul articular. Formele de artrită cauzate de infecții, cum ar fi artrita septică și artrita reactivă, sunt relativ rare.

 

Stil de viață

Multe aspecte ale stilului de viață contribuie la dezvoltarea Artritei - un stil de viață sedentar, o alimentație necorespunzătoare (deficit de vitamina D și calciu, consumul excesiv de zahăr, sare sau grăsimi saturate), fumatul.

 

Modificări hormonale

Modificările hormonale joacă un rol semnificativ în dezvoltarea unor tipuri de artrită, deoarece pot afecta procesele inflamatorii din organism și funcționarea sistemului imunitar.

De exemplu, femeile au mai multe șanse de a dezvolta artrită reumatoidă, mai ales în perioadele de dezechilibru hormonal, cum ar fi sarcina, perioada postpartum și menopauză.

 

Modificări hormonale

 

Obezitatea

Excesul de greutate este unul dintre principalii factori de risc pentru osteoartrita deoarece creste sarcina asupra articulatiilor.

 

Tulburări metabolice

Tulburările metabolice pot contribui la dezvoltarea anumitor tipuri de artrită. Cea mai frecventă afecțiune este guta, în care nivelurile ridicate de acid uric din sânge duc la formarea de cristale în articulații.

 

5. Cum este diagnosticată artrita?

 

Diagnosticarea artritei necesită o combinație între o revizuire a istoricului medical al pacientului, o examinare fizică și teste specializate.

 

1. Examen medical

Medicul va aduna informații despre simptomele pacientului, istoricul medical și stilul de viață. Aceasta include:

  • Descrierea simptomelor - durata, intensitatea și momentul apariției durerii și rigidității;
  • Antecedente medicale - colectarea datelor despre boli anterioare, leziuni și antecedente familiale de artrită sau boli autoimune;
  • Examen fizic - medicul examinează articulațiile afectate pentru semne de umflare, roșeață, căldură și deformare. Se verifică și raza de mișcare.

 

2. Studii imagistice

Studiile imagistice sunt un instrument cheie de diagnostic, deoarece oferă o imagine clară a modificărilor structurale ale articulațiilor. Sunt utilizate diverse tehnologii:

  • Radiografie - metoda cea mai des folosită pentru a depista modificările osoase precum îngustarea spațiului articular, prezența osteofitelor sau a deformărilor;
  • RMN (imagistică prin rezonanță magnetică) - oferă o vedere mai detaliată a țesuturilor moi, cum ar fi cartilajele, tendoanele și mușchii;
  • Ultrasunete - adesea folosit pentru a detecta inflamația și acumularea de lichid în articulații;
  • CT (tomografie computerizată) - potrivită pentru cazuri mai complexe, în special în spondilita anchilozantă sau leziuni articulare.

 

3. Teste de laborator

Testele de laborator ajută la confirmarea diagnosticului și la identificarea tipului specific de artrită. Testele utilizate în mod obișnuit includ:

  • Testul factorului reumatoid (RF) - ajută la diagnosticarea poliartritei reumatoide;
  • Anticorpi antinucleari (ANA) – detectează boli autoimune precum lupusul și artrita reumatoidă;
  • Proteina C reactivă (CRP) și viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) - indicatori ai inflamației în organism;
  • Teste de acid uric - pentru a diagnostica guta;
  • Analiza lichidului articular - folosind o aspirație, medicul ia o probă de lichid din articulație pentru a examina prezența cristalelor, infecție sau inflamație.

 

Teste de laborator

 

4. Diagnostic diferenţial

Diagnosticul de artrită necesită excluderea altor afecțiuni care pot provoca simptome similare. Aceasta include:

  • Boli infecțioase (de exemplu, boala Lyme sau sepsis);
  • Tulburări metabolice (de exemplu, gută sau pseudogută);
  • Boli degenerative (de exemplu osteoporoza sau tendinita).

 

5. Urmărirea simptomelor

În unele cazuri, un diagnostic definitiv necesită monitorizarea continuă a simptomelor. Medicul poate monitoriza:

  • Cum se dezvoltă simptomele;
  • Cum răspunde organismul la tratamentul inițial;
  • Dacă există o prezență de noi simptome care pot oferi mai multă claritate despre tipul de artrită.

 

Sfaturi pentru pacienți în timpul diagnosticului

 

Pacienții joacă un rol activ în procesul de diagnosticare. Pentru o mai bună acuratețe a rezultatelor, este important să:

  • Păstrați un jurnal pentru simptome - înregistrați durerea, rigiditatea și modul în care acestea se schimbă pe parcursul zilei;
  • Furnizați informații despre istoricul medical familial;
  • Furnizați detalii despre stilul de viață, inclusiv dieta, activitatea fizică și potențialele răni.

 

Importanța diagnosticului precoce

 

Diagnosticul precoce al artritei este critic deoarece:

  • Permite începerea tratamentului înainte de apariția unei leziuni ireversibile articulare;
  • Reduce riscul de complicații grave precum deformări sau inflamații sistemice;
  • Îmbunătățește calitatea vieții printr-o intervenție în timp util.

 

6. Cum se tratează artrita?

 

Tratamentul artritei are ca scop ameliorarea durerii, îmbunătățirea funcției articulațiilor și prevenirea leziunilor ulterioare. Alegerea terapiei depinde de tipul de artrită, de severitatea acesteia și de caracteristicile individuale ale pacientului.

 

Medicamente

 

Terapia medicamentoasă este o componentă majoră a tratamentului artritei. Acesta include diferite clase de medicamente în funcție de tipul și severitatea bolii:

  • Analgezice - De exemplu, paracetamol, care ameliorează durerea, dar nu reduce inflamația;
  • Medicamente antiinflamatoare (AINS) - Ibuprofenul sau naproxenul reduc atât durerea, cât și inflamația;
  • Corticosteroizi - Utilizați pentru inflamația severă prin injecție sau tablete, cum ar fi Prednison;
  • Medicamente antireumatice modificatoare de boală (DMARD) - Metotrexatul și sulfasalazina ajută la încetinirea progresiei bolii în poliartrita reumatoidă;
  • Medicamente biologice - Acestea sunt medicamente mai noi, cum ar fi adalimumab și etanercept, care blochează procesele inflamatorii specifice.

 

Medicamente

 

Fizioterapie

 

Fizioterapia este o parte integrantă a tratamentului, în special pentru formele cronice de artrită. Ajută la:

  • Îmbunătățiți mobilitatea - Prin exerciții care măresc amplitudinea de mișcare;
  • Întăriți mușchii - Mușchii mai puternici pot reduce sarcina asupra articulațiilor;
  • Calmează durerea - Se folosesc metode precum ultrasunete, stimulare electrică și termoterapie.

 

Chirurgie

 

Când metodele conservatoare nu dau rezultate, poate fi necesar un tratament chirurgical:

  • Inlocuire articulara (artroplastie) - Cel mai des folosita pentru osteoartrita severa a genunchilor sau soldurilor;
  • Artroscopia - O procedură minim invazivă pentru a îndepărta țesutul deteriorat sau lichidul dintr-o articulație;
  • Fuziunea articulară (artrodeză) - Folosită pentru a stabiliza articulațiile atunci când alte metode sunt ineficiente.

 

Medicina alternativa

 

Unii pacienți găsesc ușurare prin metode alternative care pot fi folosite ca o completare a tratamentului convențional:

  • Acupunctura - Reduce durerea si stimuleaza circulatia sangelui in zonele afectate;
  • Homeopatie - Folosit pentru ameliorarea simptomelor unor tipuri de artrită;
  • Suplimente - Glucozamina, condroitina și curcumina pot ajuta la reducerea inflamației și la menținerea cartilajului.

 

7. Ce ierburi naturale ajută la artrita?

 

Plantele medicinale sunt o modalitate naturală de a ameliora simptomele artritei. Ele pot reduce inflamația, pot ameliora durerea și susțin sănătatea articulațiilor.

 

1. Curcumă

Curcumina din turmeric are proprietăți antiinflamatorii puternice care pot reduce inflamația și durerea în osteoartrita și artrita reumatoidă.

Adăugați-l la mese, beți sub formă de ceai sau luați ca supliment alimentar.

 

Curcumă

 

2. Ghimbir

Ghimbirul conține gingeroli și chagaoli, care reduc inflamația și îmbunătățesc circulația sângelui în articulații.

Aplică un Unguent pentru durerile articulare în care ghimbirul este unul dintre ingredientele principale, pregătiți ceaiul sau adăugați-l ca condiment în preparate.

 

3. Arnica

Arnica ameliorează durerea și reduce inflamația atunci când este aplicată local.

Utilizare Unguente sau uleiuri cu extract de Arnica pentru a masa articulatiile afectate.

 

4. Consolul 

Consolul ajută la regenerarea cartilajului și ameliorează durerea.

Folosiți Consolul Unguente sau comprese topic pe articulațiile dureroase.

 

5. Urzica

Bogat în siliciu și minerale, Urzica întărește oasele și articulațiile, ameliorează durerea și reduce inflamația.

Bea ceai de urzică sau folosește frunze proaspete pentru comprese.

 

Urzica

 

6. Papadie

Antioxidanții și mineralele din Papadie susțin sănătatea articulațiilor, detoxifiază organismul și reduc procesele inflamatorii.

Faceți un ceai din frunzele uscate sau Radacina de Papadie. De asemenea, puteți adăuga frunze proaspete în salate.

 

8. Concluzie

 

Artrita este o boală care afectează milioane de oameni și necesită o atenție și îngrijire deosebită. Cunoașterea simptomelor, a cauzelor și a opțiunilor de tratament este cheia pentru gestionarea cu succes a afecțiunii.

Diagnosticul precoce, tratamentul adecvat și modificările stilului de viață pot reduce semnificativ durerea și pot îmbunătăți calitatea vieții. Indiferent de tipul de artrită, consultarea unui specialist și o abordare individuală sunt cruciale pentru gestionarea eficientă a bolii.

 

SURSE:

1. Mayo Clinic: Arthritis - Symptoms and Causes (14.02.2025)
2. Arthritis Foundation: What Is Arthritis? (14.02.2025)